6 decembrie 2010

Ne-am dus sa ne intalnim cu Mosul

Prima amintire pe care o am legata de Mos Nicolae este si una din cele mai vechi... O dimineata de iarna, geroasa, la bloc, in Bucuresti.  Printre putinele amintiri pe care le am cu amandoi parintii mei intr-o stare de armonie. Parintii ma cheama in bucatarie sa imi arate ... Ia uite! Privesc spre fereastra, parca vad si acum geamurile inghetate prin ceata amintirii.




Intre sticlele duble ale ferestrei stateau carti cu coperte colorate, ca pentru fetite de patru ani si jumatate, portocale, dulciuri si ... o nuielusa :) De ce nu le-a pus Mosul in ghetute? Probabil fiindca erau prea mici :)


Imi amintesc, cu un zambet nostalgic, nelamurirea amestecata cu bucurie care ma cuprinsese, si explicatiile mamei, cine e Mos Nicolae, ca el vine cu ceva timp inaintea lui Mos Craciun, si poate sa aduca cadouri, dar si nuieluse. Vezi treaba ca eu le primisem pe amandoua. Explicatiile lamuritoare cam care e socoteala cu nuielusa si cam cine o primeste, precum si asigurarea ca o sa vina de asemenea si Mos Craciun, un pic mai tarziu.




Dar voi? Ati avut ghetele curate azi-dimineata?

La noi Mos Nicolae nu mai vine, ca noi suntem mari, si Mosul e foarte ocupat sa ajunga la muuuulti copii cuminti. Sau mai putin cuminti :) In schimb, eu si sotul meu ne-am dus sa ne intalnim cu el la magazinul de parfumuri si cosmetice. Mosul e bine, sanatos, dar foaaarte ocupat. Si cum Mosul ii iubeste si pe oamenii mari cu suflete de copii, nu am plecat cu mana goala de la intalnire.
:)

2 comentarii:

  1. ei, asta e! daca nu vine mosul la noi ne ducem noi la el :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Mai ales la magazinul de cosmetice si parfumuri ;)

    RăspundețiȘtergere