Nu m-as putea lipsi de... (leapsa)

Iata ca desi copilaria a trecut de ceva vreme, imi amintesc de timpurile acelea cu placere, si mai joc o data leapsa. De data asta am primit-o de la altcersenin careia ii multumesc :)
M-am gandit mult la asta. Chiar m-am gandit daca sunt cu adevarat chestii fara de care nu as putea trai, fiindca se intampla cateodata sa ajungi in situatii extreme, in care nu iti imaginai ca vei ajunge, sa accepti lucruri pe care nu credeai ca le vei accepta, si sa faci ceea ce ti-ai promis ca nu vei face niciodata. Asa ca m-am hotarat sa fac lista sub titlul:

Nu mi-as dori sa ma lipsesc de:
1.De caldura, atat caldura fizica cat si caldura umana;
2.De zambet;
3.De sinceritate;
4. De dragostea sincera si neconditionata a animalelor (aici intra animalutele mele toate);
5.De stirile citite dimineata la o cafea fierbinte;

Primavara rurala - Ion Minulescu

Va plac poeziile?

Primavara rurala

            doctorului V. Voiculescu

Primavara, fata mare,

A sosit in sat la noi,
Ca un cantec de cimpoi

Intr-o zi de sarbatoare...
A picat azi-dimineata
Si, abia intrata-n sat,
Satul tot s-a desteptat
In parfum de izma creata!...

Ultima fitza – excursia in Transnistria

Carevasazica, ce face un om in mod normal ( sau ce face un om normal) dupa ce se termina un film cu spioni din URSS?
Pai ce poate sa faca? Poate isi mai ia o bere, sau se intoarce pe partea cealalta si adoarme, poate se duce la toaleta sau poate face aaaaa....  :) va inchipuiti voi ce cu partenera(ul) ...

DAR – si aici e un mare dar – exista si o alta categorie de oameni. Exista unii pentru care desi s-a terminat filmul pe ecran, in mintea lor acesta continua, mirajul si actiunea ii prind ca intr-o panza de paianjen, si respectivii raman suspendati intr-o realitate paralela cu realitatea noastra de zi cu zi. Nu se pot bucura de o bere, sau de un sex, sau de somn, sau de nimic altceva.

Lumea din film, actiunea, spionii rusi din fosta URSS (mai ales spioanele cu picioare lungi pana dupa urechi, si dure ca otelul pistolului purtat la jartiera) li se invart in creieri, jucand o hora draceasca, pana cand respectivii nu mai rezista si izbucnesc: trebuie neaparat sa mergem in excursie in Transnistria!!!!!

Servicii si atitudine

Am vazut cu ochii mei si auzit cu urechile mele, pe cineva reprosand calitatea serviciilor la telefon, in mod foarte direct si clar.

Aha, mi-am zis eu, deci se poate, trebuie numai sa iti aduni tupeul, curajul si nemultumirea, si sa vrei cu adevarat servicii mai bune...

Femeia nemultumita a pus mana pe telefon si a sunat gradinarul, caruia i-a reprosat franc ca ii plateste facturi destul de mari, iar calitatea gradinii lasa de dorit. Eu am ramas cu mandibula la distanta de restul maxilarului, dar ea a continuat. Pomii fructiferi nu sunt bine tunsi, trandafirii de asemenea (anul trecut nu au inflorit asa cum trebuia sa infloreasca). Gradina e ordonata si curata, iarba tunsa, dar florile si arbustii nu infloresc asa cum infloreau in alti ani.

Nici nu spui dupa voi ca sunteti moldoveni ...

Cometariu scris de o moldoveanca, pe o retea de socializare, la poza unei alte moldovence: ’nici nu spui dupa voi ca sunteti moldoveni’ (in poza erau doua persoane, ambele din Moldova). Mai sa fie! Cand citesc asa ceva, nici nu stiu cum sa o intorc si sa o sucesc, si imi vine sa ma scarpin in varful capului :)


Complexul de inferioritate al moldovenilor e mai acut si mai inradacinat decat pare la prima vedere. Deci daca cineva e imbracat simplu, cu gust, civilizat, fara extravagante, nici nu ai spune ca e moldovean. Aceasta este parerea unei anumite moldovence, caz particular, real, dar care merita discutat.

Demonii de azi

Alcoolul, fumatul, colesterolul, mancarea fast-food, bauturile acidulate (gen cola), zaharul (adica si ciocolata), sarea, condimentele in exces. Se pare ca pentru o anumita parte a populatiei astia sunt demonii de azi.

Nu stiu cum vi se pare voua, dar pe mine incepe sa ma oboseasca aceasta lupta din media si artilolele pe tema ‚nu fuma’, ‚nu bea’, ‚nu manca fast food’, ‚nu manca prea sarat’, ‚nu manca prea dulce’, etc, etc. De parca renuntarea la toate acestea (deseori asimilate ca micile placeri) ar avea ca rezultat garantat o viata perfecta pana la o suta de ani cel putin!

Sa zicem ca esti un perfectionist, vrei sa urmezi regulile si renunti la tot ceea ce se presupune ca ti-ar face rau. Iti impui o gramada de restrictii, atingi culmea semi-paranoica a sanatatii in alimentatie si suprimi tot ce e nociv in jurul tau. Te simti oare mai fericit, mai implinit, sau esti mereu ocupat cu numararea E-urilor, a caloriilor, a mililitrilor de alcool permisi pe saptamana?

Marea Dragoste

Pe Campiile Fericirii alerga Marea Dragoste, cea mai frumoasa faptura pe care ai fi putut sa o intalnesti vreodata. Vesela si fara griji, mai frumoasa ca o zi de primavara.

Cand ai intalnit-o, ti s-a parut ca esti cel mai norocos, ai luat-o de mana si ati inceput amandoi sa alergati pe Campiile Fericirii. Parca pluteati, tu si Marea Dragoste, te invaluia cu privirea ei albastra si senina.

La un moment dat  Mare Dragoste se impiedica si cade. Atunci iti dai seama brusc ca de fapt de ceva timp nu o mai tineai de mana. O ajuti sa se ridice, dar ea schioapata, si-a rupt un picior.

Nervi creti la inceput de primavara

Oficial a venit. Este aici. Desi poate nu e soare in fiecare zi. Chiar e frig si ploua cateodata. Dar e primavara. Inca una.

Iesim din iarna astenizati si irascibili, cu madularele scartaind a lipsa de vitamine? Sau suntem vioi si bucurosi?

Pentru mine e un mix de senzatii si de ganduri, amintiri, analize a ceea ce imi propusesem sa fac pana in primavara asta. Nici nu ma mir ca unele popoare sarbatoreau Anul Nou odata cu venirea primaverii.
E un amestec de  'of, a mai trecut inca un an' si bucuria de a vedea primele flori in gradina. Nostalgia nu ma lasa in pace, o senzatie de semi-tristete pe care nu o pot neaparat justifica imi bazaie pe langa ureche.
Cum scria si Bacovia, nervi de primavara...
Voi cu ce ganduri iesiti din iarna asta?