25 februarie 2010

Bucataria si banii

Ieri am avut una din zilele acelea in care te simti aproape ca un pion pe tabla de sah, cand ai senzatia ca cineva face toate mutarile, pentru ca tu sa ajungi intr-o anumita situatie. O senzatie stranie, fiindca simti ca in mod normal, in circumstante uzuale, nu ai avea cum sa fii in acea postura, in acel loc.
Eram intr-o bucatarie, in casa unor oameni bogati. Extrem de bogati, dincolo de imaginabil.Genul acela de oameni care au atat de mult, incat nu mai vor sa arate, se epateze, ci incearca sa ascunda. In mod normal, lumea cu stare si ceva agoniseala doreste ca asta sa se vada, prin masini, haine, parfumuri, bijuterii, si alte accesorii. Exista insa si oameni din aceia care au atat de mult, incat nu prea ar vrea ca cei cu care intra in contact (si mai ales cei care le presteaza servicii) sa inteleaga nivelul lor exact de bogatie. Adica vreau sa spun ca pricepi, uitandu-te la ei, ca sunt bogati, dar nu si cat de mult, pana in clipa cand realizezi ca incearca sa ascunda asta, si atunci stii cu siguranta ca sunt obscen de bogati.
Deci, ieri eram in bucataria unor oameni obscen de bogati, din aia care nu vor deloc sa epateze si incearca sa nu se vada prea tare.

La un moment dat a intrat Matei (nu e numele lui real, dar ii spun asa in acest post), un barbat la vreo treizeci de ani. Matei este angajatul lor de vreo saptamana. Om bun la toate, are grija de animale, de curte, de paza, de gradina, masini, in fine, are grija de tot. A intrat in bucatarie sa se mai incalzeasca si sa bea un ceai, si, cred eu, sa stea de vorba cu mine, fiindca stia ca sunt acolo. Normal, ca orice proaspat angajat, Matei incearca sa se obisnuiasca cu locul si sa afle cate ceva despre cei care ii platesc salariul. Intram in vorba si dupa vreo zece-cincisprezece minute de conversatie isi ia inima in dinti si ma intreaba, zambind timid, despre noii lui sefi: ,Sunt foarte bogati?'
Am avut senzatia ca toata orchestratia si succesiunea de evanimente s-a petrecut anume ca Matei sa ajunga sa imi poata pune acea intrebare.
Am zambit si eu si m-am gandit un pic inainte sa-i raspund. Daca aveam sa spun numai un 'da', cu siguranta ca nu avea sa fie raspunsul pe care il astepta.el. Era nevoie de mai mult. Am decis sa impart cu Matei o frantura din experienta mea de viata, si sa incerc sa ii ofer si metoda, nu doar raspunsul.
I-am spus ca dupa parerea mea, cea mai buna metoda pentru a-ti face o parere despre cat de bogata e o familie, este sa te uiti la bucataria lor. Adica sa te uiti cu adevarat, nu doar sa faci ochii roata. Poti sa obtii mai multe informatii decat daca ai vedea situatia contului lor bancar.
Matei ma privea ca si cum usa iluminarii se crapase un pic si pentru el. Vedeam ca e la jumatatea drumului pana la a pricepe. I-am explicat in continuare ca partea cea mai importanta a unei bucatarii e in zona fierbinte, cea a masinii de gatit. Te uiti acolo cu atentie si in functie de cat de sofisticata si de scumpa este 'unealta' pe care acea familie o foloseste pentru a pregati mancarea, ai raspunsul la ceea ce vrei sa stii. Matei si-a indreptat privirea atunci spre aga.
Trebuie sa explic ca nu cred sa existe pe lume ceva mai scump si mai costisitor de intretinut din sfera masinilor de gatit, decat o aga. Nu vezi asa ceva decat in anumite case, de la un anumit nivel al contului bancar in sus. Marea majoritate a oamenilor nici nu se gandesc vreodata sa tina asa ceva in bucatarie, fiindca pentru o aga ai nevoie de o bucatarie cam cat doua camere normale. Este vorba de o masina de gatit din fonta, imensa, fierbinte peste tot ca o soba, cu multe cuptoare, si care functioneaza neincetat, zi si noapte. Pentru a o pune in functiune trebuie chemat specialistul, iar pentru a o opri de asemenea. Oamenii care au asa ceva de obicei nu o opresc, decat daca este extrem de cald afara si temperatura in bucatarie devine insuportabila chiar si cu fereastra deschisa. de obicei deschid usile si/sau ferestrele bucatariei sa iasa caldura. Aga poate functiona cu petrol, gaz sau electricitate, in vremurile mai vechi era si varianta pe lemne si carbuni, iar pretul ei este obscen de mare, la nivelul a zeci de mii de euro, in functie de numarul de cuptoare.
Concluzia este ca daca stii din ce perspectiva sa privesti o bucatarie, si tot ce contine ea ca dotare, mobilier si articole ce tin de capitolul rasfat (daca exista!), este ca si cum ai vedea toate situatiile bancare ale familiei care o foloseste, cele trecute, prezente, precum si prognoza familiei despre propriile finante pe urmatorii patru-cinci ani. Trebuie numai sa stii sa te uiti si sa intelegi corect ceea ce vezi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu